Maica Domnului, nemaiauzind nimic despre fiul ei cel Sfant, si-a luat de grija si asa s-a hotarat sa mearga la oras la Rusalim sa vada ce e cu el,
luand cu ea si un cos de oua. Acolo a aflat ca tocmai atunci l-au dus pe Hristos pe muntele Calvarului si l-au rastignit Se ia Maica Domnului, obidita ca vai de ea, si incet, incet, ajunge pe munte.
Cand a vazut cum il chinuie jidovii in tot felul, s-a rugat de ei sa aiba mila de el si sa-i dea apa si sa-i usureze chinurile.

Dar jidovii au inceput sa rada si au inceput sa-l chinuie si mai tare. I-au dat sa bea otet, l-au batut cu urzici si l-au intepat cu sulita. Maica Domnului, daca a vazut ce rai sunt, a pus cosul cu ouale langa cruce si, dand din genunchi, a inceput sa planga.

Iisus insa,asa chinuit cum era, s-a aplecat spre Maica Domnului si o imbarbata cu vorbe blande. Sangele lui se scurgea picatura cu picatura peste ouale din cos si le-a inrosit, iar parte le-a pestritat numai. Domnul Iisus, cand le-a vazut, a spus Maicii Sale:

- Uite, asa sa rositi ouale in cinstea chinuirilor mele.

Maica Domnului si-a adus aminte de vorbele fiului ei si, cand a aflat ca Iisus Hristos a inviat, de bucurie a rosit oua si a facut colaci, pe care i-a impartit la oamenii nevoiasi. De atunci a ramas si obiceiul asta.

Sfanta Taina prin care Mântuitorul nostru Iisus Hristos se daruieste credinciosilor ca hrana cu Însuşi Trupul şi Sângele Său. spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de veci, se numeste Euharistie, Împărtăşanie sau Cuminecătură.

Sfanta Euharistie a fost intemeiata de Mantuitorul nostru Iisus Hristos la Cina cea de Taina, cu cateva zile inainte de Patima Sa. Luand atunci paine in mainile Sale, a multumit, a binecuvantat-o si, frangand-o, a zis: Luati mancati, Acesta este Trupul Meu. Apoi a luat paharul cu vin si, binecuvantandu-l, a zis: Beti dintru acesta toti, Acesta este sangele Meu, al legii celei noi, care pentru voi si pentru multi se varsa, spre iertarea pacatelor. Si Apostolii s-au impartasit cu totii din cele ce le oferise Iisus.

Sfanta Euharistie sau Impartasanie se savarseste in timpul slujbei bisericesti care se numeste Sfanta Liturghie.
Atunci se aduce pe altar, inaintea lui Dumnezeu, jertfa nesangeroasa de paine si vin. Iar la rugaciunea preotului si a intregii Biserici, Duhul Sfant se coboara si se preface, in mod tainic si nevazut, painea in Insusi Trupul lui Hristos, iar vinul in Insusi Sangele Sau.
Dupa aceea credinciosii sunt chemati sa se impartaseasca.
Noul Botez, dupa ce a fost pecetluit sau uns cu Sfantul Mir, se impartaseste cu Trupul si Sangele Domnului, pentru ca prin Sfanta Impartasanie crestinul se uneste si mai strans cu Hristos si se hraneste din viata vesnica pe care El singur o are si o daruieste acestuia.

Hristos ii cheama pe crestini, prin glasul slujitorului Bisericii, sa se pregateasca si sa se impartaseasca cat mai des, cu Trupul si Sangele Sau, spre iertarea pacatelor si viata vesnica. Caci El a zis: Cel ce mananca Trupul Meu si bea Sangele Meu petrece in Mine si Eu in El. Iar de nu veti manca Trupul Fiului Omului si nu veti bea Sangele Lui,nu veti avea viata in voi.

Pregatire pentru impartasanie cu Trupul si Sangele Domnului se face prin post si rugaciune, prin marturisirea pacatelor sau spovedanie in fata preotului, prin fapte bune de dragoste frateasca, de milostenie, de ajutorare a celor saraci, bolnavi, orfani, singuri si neputinciosi, dar mai ales prin iertarea celor care ne-au suparat si impacarea cu ei.

Sfanta Impartasanie se ia intotdeauna pe nemancate, fiindca in ziua aceea nicio mancare si nicio bautura nu sunt mai de pret ca iubirea lui Hristos aratata in Sfanta Euharistie.

Biserica indeamna pe crestini sa fie mereu pregatiti si sa se impartaseasca cat mai des. Daca, din anumite motive acest lucru nu este posibil, fiecare crestin are datoria sa se pregateasca, sa-si marturiseasca pacatele si sa se impartaseasca cu Trupul si Sangele Domnului cel putin in cele patru mari perioade de post din timpul anului: Postul Craciunului, Postul Pastelui, Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel si Postul Sfintei Marii.

Sfanta Impartasanie ne da putere sa iubim mai mult pe Dumnezeu si pe aproapele nostru. Ea ne aduce pace si bucurie in suflet si sanatate in trup, daca ne impartasim cu respect, credinta si dragoste.

Sfanta Scriptura:"Sa se cerceteze omul pe sine si asa sa manance din paine si sa bea din pahar. Caci cel ce mananca si bea nevrednicie, osanda isi mananca si bea, nesocotind trupul Domnului." (i Corinteni 11, 28-29)

Postul este înţeles în general ca o practică de abţinere de la anumite mâncăruri, în anumite zile ale săptămânii (miercurea şi vinerea) sau pe perioade mai lungi stabilite de Biserică şi însemnate în calendarul bisericesc. Totuşi, postul este şi o practică de nevoinţă sufletească şi atenţie sporită.

1. Ajunarea sau postul negru este acela cand creştinul nu mănâncă si nu bea nimic cel puţin o zi întreaga. Cei sanatosi si puternici pot ajuna chiar si mai multe zile, insa trebuie evitate exagerările. Postul care distruge sănătatea si pune in pericol viaţa omeneasca nu este bineplacut lui Dumnezeu. Copiii, bătrânii, bolnavii sau cei neputinciosi sunt scutiti de ajunare.
2. Postul obisnuit, când se mananca la orele obisnuite din zi, dar mai putin si numai mâncare de post, adica legume si fructe, fara peste, carne si alte produse care provin de la animale oua, lapte, brânză. smântână, unt etc. Mâncărurile cu came si alte produse animaliere se numesc mâncăruri de dulce.
3. Postul uşor, cand se face dezlegare, adica se permite in anumite zile de sarbatoare importante din timpul unui post, sa se manance peste, icre, untdelemn si sa se bea vin. Aceste zile de dezlegare sunt prevazute in calendarul crestin ortodox.

Posturile de mai multe zile sunt in numar de patru: Postul Pastelui, Postul Craciunului, Postul Sfintilor Apostoli si Postul Sfintei Marii.

1. Postul Pastelui sau Postul Mare este postul de dinaintea Pastilor, prin care crestinii cinstesc rastignirea si Patimile Mantuitorului nostru Iisus Hristos si se pregatesc sa intampine in curatie trupeasca si sufleteasca Sfanta Inviere. Postul Pastelui tine sapte saptamani, fiind cel mai lung si mai aspru post din timpul anului.
2. Postul Craciunului este postul de diinaintea Nasterii Domnului, in timpul caruia crestinii se pregatesc sa-L intampine si sa-L primeasca in ieslea sufletului lor pe Hristos, care vine sa se nasca in lume. Acest post tine patruzeci de zile, din 15 noiembrie pana la 25 decembrie, de cand se sarbatoreste Craciunul.
3. Postul Sfintilor Apostoli sau Postul San-Petrului, care se tine in cinstea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Lungimea acestui post este schimbatoare, putand fi de cateva zile pana la doua saptamani inainte de 29 iunie, cand se pomeneste moartea muceniceasca a celor doi Sfinti Apostoli. Durata lui este, deasemenea, prevazuta in calendar.
4. Postul Sfintei Marii sau al Sântă-Măriei, care durează întotdeauna timp de doua saptamani, de la 1 la 15 august. Acest post este fixat spre cinstirea Maicii Domnului, a carei adormire si mutare de pe pamant la cer se sarbatoresc, in fiecare an, la data de 15 august.

"Când postiţi, nu fiţi ca făţarnicii; că ei işi smolesc feţele, ca să arate oamenilor că postesc. Tu însă când posteşti..faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplati ţie."(Matei 6, 16-18)